Practica relevanta

•  Ce vrem sa spunem noi prin relevant

         Orice forma de invatamant, in special cel superior, ar trebui sa se concretizeze in abilitati clare si mensurabile, cu care absolventii sa poata intra in competitie pe piata fortei de munca.
         Studentii si absolventii din Romania sunt pusi in fata unor dificultati majore din cauza lipsei de conectivitate si sincronizare dintre mediul academic si cel privat/public. In cadrul studiilor universitare se pune accent pe teorie, si studentii acumuleaza informatii pe care nu stiu sa le adapteze si sa le aplice in viata reala. La locul de munca, cerintele sunt de ordin practic, transpuse in sume de bani (de cele mai multe ori), si un proaspat absolvent nu poate sa le duca la bun sfarsit, desi in cei 3-5 ani de studii ar fi trebuit sa dobandeasca toate abilitatile de a lucra in postul pentru care s-a format.

            Practica pe care studentii o intreprind in acest moment, ca si parte a curriculei universitare, are doua deficiente:

•   de ordin cantitativ - numarul de ore pe care un student il petrece punand in practica teoria pe care a acumulat-o in timpul orelor de curs este relativ mic. Exceptie fac studentii ce urmeaza invatamantul tehnic, ei beneficiind de un numar mai mare de lucrari practice/laboratoare;
  
  
• de ordin calitativ - practica nu este axata pe obiective clare, ca studentul, o data cu realizarea acesteia, sa detina competente si abilitati in legatura cu o anumita parte a specializarii lui. Mai mult de atat putem spune ca activitatea practica  nu este relevanta  din punct de vedere al locului in care se desfasoara si a activitatilor pe care le intreprind studentii, acestia desfasurand – in foarte multe cazuri - activitati ce nu tin de formarea lor, cele de secretariat de exemplu.

Un stadiu de practica relevant asa cum il vedem noi reprezinta imbinarea unor mai multor factori care sa duca in final la dobandirea unor abilitati de catre studenti, nu numai  de specilitate, ci si sociale precum leadership-ul, considerat un element cheie in dezvoltarea oricarei pesoane, organizatii.
Relevanta este data de calitate si de cantitate, in conditiile in care tot ce este bun, dar in cantitati mici nu poate avea nici un efect, iar in cazul in care desi exista cantitate mare, calitatea lasa de dorit, rezultatul fiind doar o mare risipa de energie si potential.
In privinta activitatilor practice pe care studentii le desfasoara, este necesara o schimbare atat de ordin calitativ, cat si una de ordin cantitativ

• Cantitativ din prisma cresterii numarului de contracte de practica pe care facultatile le incheie cu firmele si institutiile corespondente din punct de vedere al profilului,
  
  
• Calitativa din punctul de vedere al relevantei activitatii de practica, abilitatilor pe care studentul le dobandeste in urma acesteia, legaturii dintre teorie si practica.
  
  

Factori ce pot conduce la cresterea relevantei practicii:

• Gandire strategica in planificarea stagiilor de practica
  
  Gandire strategica in planificarea stagiilor de practica suna cam elaborat,  insa sa va explicam:

           Orice program de studiu este supus unei curricule pe care studentii trebuie sa o urmeze, sa ia un calificativ care sa-i permita acumularea numarului de credite necesar pentru a absolvi. In cadrul acesteia, exista si activitatea practica care detine  un numar mai mic sau mai mare de credite in functie de profilul specializarii.
            Atunci cand spunem gandire strategica ne referim la faptul ca activitatea teoretica trebuie sa fie strans legata de cea practica, mai exact daca se preda 30 de saptamani becul si istoria lui, urmatoarele 10 saptamani sa inveti cum se infileteaza, iar daca  intr-un an universitar unui student i se predau 12 cursuri, atunci locul unde isi desfasora studentul stagiul de practica trebuie sa ii permita sa puna in practica cunostintele dobandite in tot acest timp.
             Avand in vedere ca informatiile sunt predate intr-o anumita succesiune de la cele de baza catre cele de specialitate, in aceeasi masura trebuie sa fie structurata si activitatea practica, tinand pasul in mod constant cu ceea ce se preda in sala de curs.

• Stagii bazate pe obiective clare

            Orice activitate trebuie facuta cu un scop, urmarind niste obiective. Acest lucru este valabil si in cazul practicii pe care o desfasuram.
            Asta inseamna ca trebuie sa existe o preocupare in a dobandi abilitati si nu a ridica o adeverinta care sa ne ajute sa trecem examenul.
             Aceste obiective trebuie intelese de toate partile implicate in proces, pentru ca ele sa poata fi realizate, pentru ca formarea studentului sa se realizeze in conditii optime.
            Un mecanism viabil pentru imbunatatirea activitatii practice se poate baza pe sistemul de contracte de practica, in care cele trei parti implicate in proces sa isi asume constient, voluntar, obligatiile ce ar putea aparea.
         Acest sistem este posibil doar cu sprijinul unor prevederi prin care se acorda facilitati sporite firmelor si intitutiilor iar pentru universitati sa constituie un indicator in procesul de evaluare.

        Obligatiile ce ar reveni partilor sunt urmatoarele:

• facultatea ca si institutie de trimitere trebuie sa elaboreze in functie de specializare si anul de studiu un contract de practica individual care sa inlocuiasca actualele adeverinte, in care sa fie precizate obiectivele pe care trebuie sa le atinga studentul in cadrul activitatii practice si in functie de care va fi evaluat.
• studentul trebuie sa tina cont de aceste obiective si sa intreprinda activitati care sa ii dea posibilitatea sa atinga respectivele obiective.
• institutia de primire trebuie sa asigure studentului accesul la respectivele activitati si indrumarea necesara pentru ca intr-un anumit interval de timp acesta sa poata indeplini obligatiile contractuale.
• Sporirea facilitatilor acordate firmelor private astfel incat acestea sa fii atrase de incheierea unor  parteneriate

            Comunitatea de afaceri din Romania nu a ajuns la maturitatea in care problema conectivitatii sa fie constientizata in mod voluntar. Desi in tarile dezvoltate formarea de profesionisti si inovarea prin centrele de cercetare din cadrul universitatilor este de mare importanta, si reprezinta totodata o sursa de venit si dezvoltare, majoritatea firmelor din tara noastra inca isi construiesc strategii de dezvoltare pe termen scurt, axate in special pe productie bruta si valorificarea resurselor. Interesul pentru resursele umane este in crestere, dar se refera la pregatirea angajatilor cu experienta in domeniu si nu la formarea din timp a unor persoane cu potential ce ar putea urca standardele entitatii prin inovatie si gandire critica.
            Acest fenomen face ca numai o mica parte din firmele cu capital majoritar roman sa  fie interesate de dezvoltarea unor proiecte in parteneriat cu universitatile din tara noastra, in care studentii sa ocupe un loc central.

            Un element de schimbare il pot constitui investitiile straine care in ultimii ani  au crescut. Pe piata din tara noastra au aparut firme multinationale cu o cultura organizationala mult mai dezvoltata decat cele de pe piata autohtona, a caror prioritate a devenit formarea de specialisti si dezvoltarea unor programe de cercetare. Acestea s-au orientat spre universitatile romanesti ce reprezinta cea mai importanta sursa de potential in resurse umane specializate; au aparut astfel colaborari si parcuri de cercetare.

            Consideram ca pe langa influenta pietei si a gandirii strategice, exista nevoia sporirii facilitatilor pe care firmele ce primesc studenti pentru stagii de practica le-ar putea asigura.
            Facilitatile de ordin fiscal ar trebui sa fie usor de accesat, cu un procedeu birocratic minim, si promovate prin campanii de mediatizare – capabile sa asigure diseminarea informatiei intr-un mod cat mai uniform.